Constelaţia Gemeni

 Gemeni este o constelaţie zodiacală care îi reprezintă pe gemenii mitici, Castor şi Polux, fii reginei Leda din Sparta şi fraţii Elenei din Troia. Este uşor de identificat datorită celor mai strălucitoare două stele, numite după gemeni. Deşi etichetată Beta (β) Geminorum, Pollux este mai strălucitoare decât Castor sau Alfa (α) Geminorum.

Castor este o stea multiplă, aflată la 52 de ani-lumină de Pământ. Văzută cu ochiul liber, apare ca o singură stea, cu magnitudnea 1,6, dar, printr-un telescop mic cu o putere de mărire destul de mare, se observă o pereche strălucitoare alb-albăstrie. Cele două stele formează o binară, cu o perioadă orbitală de 470 ani, şi care are drept companion o pitică roşie de magnitudine 9. Aceste trei stele sunt de fapt binare, companionii lor fiind invizibili printr-un telescop mic. Pollux este o gigantă portocalie, la 34 de ani-lumină de Pământ.

La picioarele gemenilor se găseşte roiul deschis M35. Când cerul este senin, roiul poate fi văzut cu ochiul liber, dar este mult mai uşor de găsit cu binoclul, prin care apare ca un petic elongat, eliptic de lumină, având lăţimea aparentă egală cu Luna plină.

Cu ochiul liber, sunt vizibile şi două stele variabile – Zeta  (ζ) Geminorum – o cefeidă variabilă ce oscilează între magnitudinile 3,6 şi 4,2, la fiecare 10,2 zile, şi Eta (η) Geminorum – o gigantă roşie, a cărei strălucire variază între 3,1 şi 3,9.

Gemeni conţine, de asemenea, nebuloasa NGC 2392 – o nebuloasă planetară cu un disc albăstrui similar ca dimensiune cu cel al globului lui Saturn, vizibil printr-un telescop mic. Este nevoie de aperturi mai mari la telescop pentru a observa tivul înconjurător de gaz al nebuloasei, ce seamănă cu parka unui eschimos. De aceea, această nebuloasă este numită popular Eschimosul sau Faţă de Clovn.

Anunțuri

Auriga

Identificată de obicei cu regele Atenei, Erichthonius, Auriga este o constelaţie uşor de identificat pe cerul nordului datorită prezenţei stelei Capella (α) – cea mai nordică stea de magnitudine 1. Se află în Calea Lactee, între Gemeni şi Perseus, la nord de Orion.

Auriga este un lanţ de trei roiuri deschise mari şi strălucitoare – M36, M37 şi M38, aflate la 4 00 de ani-lumină. Acestea pot fi privite împreună printr-un binoclu cu unghi larg. Din acest trio, stelele lui M38 sunt cele mai dispersate şi, văzute cu un telescop mic, par să formeze lanţuri. M36 este cel mai mic roi, dar totodată, este şi cel mai uşor de observat, în timp ce M37 este cel mai mare, conţinând majoritatea stelelor, care sunt însă palide.

În apropierea ei este localizată nebuloasa stelară Flaming, IC 405. În centrul acesteia se află AE Aurigae – o stea fierbinte, masivă, de magnitudine 6, care luminează norii înconjurători de gaz şi praf.

Auriga conţine şi două binare extraordinare cu eclipsă de perioadă lungă – Zeta  (ζ) Aurigae şi Epsilon (ϵ) Aurigae. Prima este o gigantă portocalie, acompaniată de o stea mică albastră, care o eclipsează la fiecare 2,7 ani. Acest lucru duce la o scădere cu  30% a strălucirii timp de şase săptămâni, de la magnitudinea 3,7 la 4,0. A doua este o supergigantă extrem de luminoasă, eclipsată de un partener întunecat şi misterios, o dată la fiecare 27 de ani – cea mai lungă perioadă a unei stele variabile cu eclipsă. În timpil eclipsei, strălucirea lui Epsilon se înjumătăţeşte, de la magnitudinile 3,0 la 3,8, şi rămâne obscură mai mult de un an. Se crede că vecina ei este o stea binară apropiată, înconjurată de un disc de gaz. Ultima eclipsă a avut loc între 2009-2011.

Andromeda

Andromeda este una dintre cele 48 de constelaţii descoperite de astronomul Ptolomeu şi una dintre cele 88 de constelaţii moderne. În mitologia greacă, Andromeda a fost înlănţuită de o stâncă, pe malul mării, şi oferită ca sacrificiu unui monstru marin, pe nume Cetus, pentru a ispăşi pedeapsa săvârşită de mama ei, regina Cassiopeia.Eroul grec Perseus, care zbura spe casă după ce o ucisese pe Medusa, a observat chinurile fecioarei. El i-a sărit în ajutor şi a omorât monstrul marin. Apoi a dus-o pe Andromeda în siguranţă şi s-a căsătorit cu ea.

Pe cerul emisferei nordice, Andromeda este o constelaţie vecină cu Perseus şi Cassiopeia. Capul „prinţesei” este marcat de Alpheratz (sau Sirrah) – Alfa (α) Andromedae – steaua cea mai apropiată de pătratul lui Pegasus, dintr-o constelaţie apropiată. Odată, se considera că Alpheratz era împărţit cu constelaţia Pegasus, unde reprezenta ombilicululcalului. Cele două nume ale stelei, Alpheratz sau Sirrah, derivă din termenul arab ce înseamnă „ombilicul calului”.

Cele mai strălucitoare stele din Andromeda sunt capul prinţesei (α), pelvisul ei (β) şi piciorul ei stâng (γ). Într-o noapte senină, cel mai îndepărtat punct până la care se poate vedea se află la 2,5 milioane de ani-lumină – distanţa până la Andromeda, o galaxie spirală uriaşă, compusă din stele asemănătoare galaxiei noastre, Calea Lactee. Cunoscută ca şi , această galaxie măsoară mai multe diametre ale Lunii pline. Cu ochiul liber se vede ca o pată difuză, mai mult elongată decât spirală, pentru că este înclinată într-un unghi mai mare faţă de Pământ. Pentru a o privi pe M31 printr-un telescop, trebuie folosită o putere de amplificare mai redusă pentru a avea cel mai larg câmp de observaţie. Numai regiunile interioare ale lui M31 sunt destul de strălucitoare pentru a putea fi văzute cu instrumente de putere mică. Alte galaxii din această cpnstelaţie sunt M32 şi M110, însă aceastea sunt greu de observat printr-un telescop mic.

Gamma (γ) Andromedae, cunoscută şi ca Almaak sau Almach este o stea dublă în culori contrastante. Este formată dintr-o stea gigantă portocalie, de magnitudine 2,3 şi dintr-un companion albastru palid, care poate fi văzut printr-un mic telescop.