Distanţa medie faţă de Soare: 778, 3 milioane km
Temperatura la suprafaţa norilor: -110⁰ C
Diametru: 142 984 km
Volum (Pământ = 1): 1 321
Număr de sateliţi: 63
Perioadă de rotaţie: 9,93 ore
Perioadă de revoluţie (lungimea unui an): 11,86 ani tereştri
Masă (Pământ = 1): 318
Gravitaţia la suprafaţa norilor: 2,53
Observare: este o planetă strălucitoare, uşor de observat. Chiar la cea mai slabă magnitudine a sa, Jupiter străluceşte mai puternic decât Sirius, cea mai strălucitoare stea. Se vede cel mai bine la opoziţie, o dată la 13 luni.
About
Mercur – Date Generale
Distanţa medie faţă de Soare – 57.9 milioane km;
Temperatura la suprafaţă – -180 °C până la 430 °C;
Diametru – 4 875 km;
Volum (Pământ =1) – 0.056;
Numărul de sateliţi – 0;
Perioada de rotaţie – 59 de zile terestre;
Perioada de revoluţie – 88 de zile terestre;
Masa (Pământ =1) – 0.055;
Gravitaţia la Ecuator (Pământ =1) – 0.38;
Observare – poate fi văzut doar câteva zile pe lună, în zori sau la asfinţit.
Un cutremur solar
Cu ajutorul observatorului solar SOHO a fost analizat primul cutremur solar, în iulie 1996. Acesta a fost echivalent cu un cutremur cu magnitudinea de 11 grade de pe Pământ.
Undele seismice arătau ca valurile unui lac, dar aveau o înălţime de 3 km şi s-au propagat cu o viteză maximă de 400 000 km/h.
Timp de o oră, undele au parcurs o distanţă de zece ori mai mare decât diametrul Pământului, înainte de a dispărea în suprafaţa incandescentă a Soarelui.
Urbain Le Verrier
Urbain Le Verrier s-a născut acum 200 de ani. A fost un matematician şi astronom francez.
A studiat neregularităţile orbitei lui Uranus şi a prevăzut existenţa planetei Neptun, căreia i-a calculat poziţia în 1846. El i-a cerut astronomului german Johann Galle să caute planeta Neptun şi, după numai o ora, planeta fusese găsită.
Pierre-Simon Laplace
Pierre Laplace a trăit între 1749 şi 1827 şi a fost un matematician francez.
A dezvoltat ipoteza nebuloasei – idee propusă iniţial de filozoful german Immanuel Kant. Potrivit acesteia, Sistemul Solar s-a format în urma contractării unei nebuloase de gaz enorme. Aceasta este teoria despre formarea Sistemului Solar cea mai larg acceptată în prezent.
O altă contribuţie a lui Laplace la progresul ştiinţei a fost analiza forţelor complexe de atracţie gravitaţională dintre planete. El a cercetat posibilele efecte a acestor forţe asupra Sistemului Solar şi a ajuns la concluzia că Sistemul Solar este inerent stabil.
Stephen Hawking
Toată lumea a auzit de Stephen Hawking. În ciuda handicapului fizic sever provocat de o afecţiune a neuronilor motori, fizicianul englez cu un IQ de 160 a contribuit semnificativ la dezvoltarea cosmologiei.
El a prevăzut că imediat după Big Bang s-au format găuri negre mici şi, combinând teoria cuntică cu relativitatea generală, a arătat că găurile negre pot crea şi emite particule subatomice – radiaţia Hawking.