Suprafaţa Soarelui

Suprafaţa vizibilă a Soarelui se numeşte fotosferă – un strat de plasmă cu grosimea de 100 km şi cu aspect granular, fiecare dintre granule fiind suprafaţa unei celule de convecţie din interiorul Soarelui.

În acest strat plutesc protuberanţe – noduri de gaz cu un diametru de 1 000 km, susţinute de bucle de câmp magnetic.
Câmpurile magnetice apar pentru că Soarele este un corp format, în mare parte, din particule cu sarcină (ioni), aflate în plasmă, care se roteşte. Diferite părţi ale zonei convective ale Soarelui se rotesc cu viteze diferite (mai repede la ecuator decât la poli), ceea ce distorsionează şi încurcă, în timp, liniile câmpului magnetic. Astfel, apar concentrări ale liniilor câmpului magnetic, care blochează degajarea de căldură din interiorul Soarelui, în unele zone din fotosferă. Acestea sunt regiunile mai reci ale fotosferei, numite pete solare şi având o zonă centrală întunecată – umbra, şi una periferică, de culoare mai deschisă – penumbra.

Alte tipuri de  perturbări sunt produse de linii de câmp deformate ce apar brusc la suprafaţa Soarelui, provocând emiterea unor cantităţi mari de energie, sau de plasma care erupe sub formă de bucle, de-a lungul liniilor de câmp magnetic.

Numărul petelor solare şi al fenomenelor asociate variază în cicluri care durează în jur de 11 ani.

Atomi şi ioni

Atomii sunt formaţi din particule elementare – electroni şi quarci. Quarcii formează grupe de câte trei sub acţiunea gluonilor (particule de forţă fără masă) şi au alternativ formă ‘roşie’, ‘verde’ sau ‘albastră’, dar există întotdeauna câte unul de fiecare culoare. Grupurile de quarci formează particule numite neutroni (fără sarcină) şi protoni (cu sarcină pozitivă). Acestea sunt grupate într-o regiune compactă din centrul atomului – nucleul. Cea mai mare parte a restului atomului este spaţiu gol, unde se rotesc electronii. Acesştia au o sarcină negativă şi o masă de peste 1 000 de ori mai mică decât cea a unui proton sau neutron.

Atomii conţin un număr egal de protoni şi de electroni . Deci, sunt neutrii din punct de vedere electric. Dacă pierd sau câştigă electroni, ei devin particule cu sarcină electrică, numite ioni.

Ce este materia?

Materia este tot ce este afectat de gravitaţie. Cea mai mare parte a materiei de pe Pământ este formată din atomi şi ioni. În Univers, materia exstă în condiţii şi forme diferite, depinzând de densitatea mediului interstelar. Nu toată materia este formată din atomi, dar este formată din particule de un anumit tip. Unele particule sunt elementare (nu  sunt formate din alte particule mai mici), ca de exemplu quarcii şi electronii, care formează atomii şi ionii.

Dar, cea mai mare parte a materiei este materia neagră. În continuare se poate vedea o diagramă  cu distribuţia materiei în Univers.