Apariţia Materiei

La o microsecundă (10 -6 secunde) după Big Bang Universul avea o temperatură de  10 13 K , suficient de rece pentru a permite combinarea dintre quarcii „sus” şi quarcii „jos” cu gluoni, formând protoni şi neutroni.

La 100 de secunde după Big Bang aveau loc ciocniri între protoni şi neutroni. Astfel au început să se formeze nuclee de He-4 (2 protoni şi 2 neutroni) şi cantităţi mici de He-3 (2 protoni şi un neutron), Li (3 protoni şi 4 neutroni) şi deuteriu (un proton şi un neutron).

Aceste reacţii, numite nucleosinteze primordiale, s-au terminat în 2-3 minute. Se formaseră deja 98% dintre atomii de He existenţi astăzi.

La aproximativ 300 000 ani după Big Bang, temperatura scăzuse la 2 700 °C iar protoni şi nucleele atomice au început să capteze electroni – s-au format primii atomi. Materia s-a separat de radiaţie, iar fotonii au fost eliberaţi în Univers. Aceştia pot fi detectaţi şi acum, după 13.7 miliarde, sub forma radiaţiei cosmice de fond de microunde.

Anunțuri

La început

Big Bang nu a fost o explozie în spaţiu, a fost o expansiune a lui. Nu se ştie exact ce s-a întâmplat în primul moment de după Big Bang  (numit era Planck), dar se crede că, această perioadă a fost urmată de separarea gravitaţiei de celelalte forţe din natură, lucru ce se poate observa în imaginea de mai jos.

Separarea forţelor a provocat „inflaţia” – o perioadă scurtă de expansiune rapidă, ce a avut loc la 10–36  secunde după Big Bang. 

Inflaţia a provocat ca Universul să fie extrem de neted şi de plat – forma lui de astăzi.
La 10-32  secunde după Big Bang, Universul era o „supă de particule” şi antiparticule fundamentale: quarci, antiquarci, gluoni iar temperatura era 1027K.